Luna aceasta am pregatit in secret aceste minunate minciunele, sau uscatele cum li se mai spune in alte zone. Reteta am ‘furat-o’ de la Alina pentru Provocarea secreta gazduita luna aceasta de catre Cosmin si Daiana. A fost o reteta tare apreciata in special de cel mic pe care cu greu l-am putut satura si lua de langa farfuria cu minciunele.
Trebuie sa recunosc ca am facut unele modificari de la reteta, nu m-am putu abtine…si am folosit ingrediente pe care le aveam mai la indemana.
Ingrediente
3 oua mai mici sau 2 mari
1 praf de sare
4 linguri de zahar
80 grame smantana
100 ml iaurt
1 lingurita esenta de vanilie
600-650gr faina
Cernem faina (600 gr pentru inceput) intr-un vas mare iar in mijloc facem o adancitura. Separat amestecam ouale cu zaharul, smantana si iaurtul. Adaugam sarea si esenta de vanilie si amestecam. Turnam compozitia lichida peste faina si incepem sa framantam. Daca mai este nevoie mai adaugam faina..Trebuie sa obtinem un aluat moale si nelipicios. Lasam aluatul la odihnit timp de o jumatate de ora.
Punem ulei din abundenta intr-o tigaie la incins. Impartim aluatul in doua parti egale. Intindem o bucata intr-o foaie subtire de 0.5mm si taiem romburi cu ajutorul unui cutit. In mijlocul romburilor facem o taietura oblica cu cutitul prin care aducem un colt si vom obtine in acest fel fundite. Procedam la fel si cu cealalta jumatate de aluat. Eu recomand sa faceti toate funditele inainte de a va apuca de copt pentru ca ele se coc foarte repede si nu veti mai avea timpul necesar pentru a le ‘forma’.
Cand uleiul este incins prajim minciunelele pe ambele parti pana cand sunt rumene si frumoase. Le scoatem pe servetele absorbante iar dupa ce s-au mai racorit le pudram cu zahar din abundenta.
Este un desert delicios, simplu de facut care imi aduce cu drag aminte de copilarie.
Enjoy!
Frumos prezentate si foarte apetisante!
Nu am mai mancat de o vesnicie, ce pofta mi-ai facut!
Nici nu -mi mai amintesc de cand nu am mai mancat asa ceva !!! Imi aduc aminte de copilarie minciunelele tale !!
Bune sunt minciunelele astea ninse cu zahar pudra!
cu asa bunatati chiar nu te pot refuza…..delicios!!!
Ce mult imi plac acele uscatele. Fac eu cate un cappucino sa servim langa ele!
Delicioase!
Non conoscevo questi dolcetti, sono certamente buonissimi. Hanno la forma a V ? Intendi questo con arco? Un abbraccio, buona giornata Daniela.
Ce faine sunt!!! Facea si bunica mea si asa mi-e de dor de ele 😀
sunt absolut delicioase minciunelele! si mie imi aduc aminte cu drag de copilarie pentru ca bunica prepara destul de des aceste bunatati….
Ce pofta mi-ai facut …!!!! Arata tare bine !!!
Bunica imi face mereu cand eram mici..
Tare bune sunt!
Minciunele… Maninc de fiecare data cind merg acasa, am sa incerc sa fac si eu, ca-i plac tare mult motatei mele.
Grozave minciunelele!
ce bine arata, as manca si eu una…una mica!!!
Doamne cat de bine arata! Pot sa iau si eu cateva? ;-), nu am mai mancat de 2 secole!
Vai ce bune sunt! Am si eu o reteta de la mama, seamana cu a ta, si ce pofta mi s-a facut! Am toate ingredientele, cred ca e vremea sa fac si eu, ca n-am mai mancat demult!